"Ai sa afli"
"Spune-mi"
"Nu"
"Du-te dracului"
"Nu am terminat ce aveam de spus"
"Oh!"
"Cunoasterea va veni"
"Si ma va condamna?"
"Asta depinde de tine."

stăteam învinsă în patul lui şi îi fumam ţigările.
cum se învartea fumul în camera lui... felul în care apăreau culorile din nimic şi te schimbau. El deschise uşa şi rămăsese mirat în prag. Îi trecu prin faţa ochilor o ploaie torenţială de noiembrie, ei doi sărutandu-se pentru prima oară, senzaţia pielii ei înfiorate de răcoare.

Nu-mi vine în minte nici măcar un motiv pentru care-mi doresc să mă văd acolo cu el... Dar pot să mă gandesc la 1000 pentru care aş renunţa la tot. Nu-mi pasă dacă n-o să fie bine. E bine şi aşa.
cu bine, stradă singuratică...

Ea îi spusese că avea cea mai frumoasă voce pe care o auzise vreodată, că îi amintea de whisky şi de miros de lemn ars.

vreau să îţi intru în sange, pricepi?